Sarbatori luminate tuturor,Paste Fericit!!!!!!!!

               CUM SE SARBATORESTE PASTELE IN LUME?

       In Franta si Italia in ziua de Pasti oamenii stau cu familia, isi impart oua de Pasti, sau mai nou, oua cu surprize. Astazi, s-a renuntat la ouale propriu-zise si le-au adoptat pe cele de ciocolata in diferite marimi si arome, invelite in staniol. Daca sunteti curiosi de unde vine acest obicei aflati ca acestea sunt in memoria lui Ludovic al XIV lea, care le impartea oua suflate cu aur supusilor sai, oua care contineau, ca si in vremurile noastre, surprize in interior. In Haux, Franta, se obisnuieste sa se gateasca in plina strada, in fiecare an, o omleta gigantica, din mai mult de 4500 de oua. Masa copioasa trebuie sa hraneasca peste 1000 de oameni in Ziua de Pasti. Si aici, postul creeaza de multe ori abuzuri ulterioare, pentru ca oamenii se bucura de masa imbelsugata. Italienii pregatesc si ei un soi de pasca: o prajitura cu branza dulce si traditionala „colomba” – o prajitura dulce cu migdale si fructe confiate. Si ei prefera picnicurile si iesirile in aer liber in ziua de Pasti, preferand bucate ceva mai rafinate decat mititeii si berea: friptura de miel cu fasole si branza maturata din carne de oaie.

        In Marea Britanie se mananca in ziua de Pasti un fel de colaci (Hot cross buns) care au imprimata o cruce din zahar pe ei, reprezentand crucea pe care a fost rastignit Iisus. De asemenea, englezii tin o traditie anglo-saxona conform careia colacii facuti in vinerea Mare nu mucegaiesc niciodata si unul dintre ei, cel mai frumos, trebuie pastrat in casa pentru noroc, pana la Pastele viitor. Ei mai gatesc si o tarta cu fructe specifica, cu 11 mingi de martipan in mijloc, simbolizandu-i pe cei 11 apostoli (Iuda nu este luat in considerare, el fiind tradatorul). O alta traditie o reprezinta rostogolitul oualor pe un deal, oul care se invarteste cel mai repede sau supravietuieste la cat mai multe ture de rostogoliri, fiind desemnat castigator.

           In America in dimineata Pastelui copii se trezesc devreme ca sa-si verifice cosuletele. Urmeaza apoi un soi de vanatoare de oua in jurul casei sau prin parcuri. Se organizeaza numeroase concursuri, iar copii care gasesc cele mai multe oua ascunse primesc premii.

      „Goana dupa oua” o intalnim si in Brazilia, care isi ascund ouale de ciocolata in cele mai ciudate locuri, spre deliciul celor mici. In plus, Festivalul de la Rio se incheie chiar inainte de Postul Pastelui, oamenii distrandu-se la maxim pentru a fi pregatiti pentru perioada de penitenta de apoi. In ziua de Pasti, brazilienii plimba statuete cu Maica Domnului si Iisus Hristos in brate, iar sambata parodiaza un mic ritual de ucidere a lui Iuda, prin spanzurare.

       Mexicanii, sarbatoresc Pastele cel mai mult: 2 saptamani (Semana Santa si Pascua).
       Irlandezii au si ei parte de o adevarata sarbatoare ritualica, sarbatorind renasterea, viata care invinge moartea si bucuria venirii primaverii, specifice crestinatatii, insa aici isi fac si mai mult simtita prezenta influentele culturii celtice in Dansurile Zorilor, Funeraliile Scrumbiei si Dansul Prajiturii, traditii din perioada pre-crestina.

    In Letonia, jocul traditional de Paste al copiilor este foarte similar cu ciocnitul oualor la noi. Doar ca ei nu se folosesc de replicile „Hristos a inviat!” – „Adevarat a inviat!”. Copiii ciocnesc oua fierte colorate pana ce acestea crapa.

     In Elvetia, toate satele isi transforma fantanile in adevarate Fantani Pascale, in care arunca fasii de hartie colorata, flori si oua pictate pentru a le decora. Se celebreaza astfel simbolul apei in vietile noastre.

    In Filipine, barbatii ies pe strazi in Vinerea Mare si se biciuiesc pentru a-si aminti de suferintele prin care a trecut Iisus, iar cei mai curajosi chiar se rastignesc pentru a-si arata credinta. Barbatii aleg autoflagelarea sau sunt batuti de catre alti barbati cu biciuri de bambus.

       IAR NOI ROMANII SARBATORIM ASTFEL:  Se stie ca Pastele la romani, ca si Craciunul, este o sarbatoare care uneste familia si este un bun prilej de bucurie si veselie, pe de-o parte ca Isus Hristos a inviat , iar pe de alta parte ca pacatele noastre au fost iertate si incepem un nou ciclu al vietii.In Duminica Invierii, obiceiul este ca oamenii sa se imbrace cu haine noi, semnificatie a primenirii trupului si a sufletului, si de a merge la slujba de Paste. Inainte de a se imbraca, in dimineata acestei zile sfinte, se pune intr-un ibric apa rece, un ou si un ban de argint si se spala cu aceasta apa  pe fata pentru a fi rosu in obraji ca oul, pentru a fi tari ca banul si pentru a avea belsug. Tot acum vine si iepurasul, mult asteptat de copii, care aduce multe cadouri si voie buna.

Cei care se duc la biserica in ziua de Paste trebuie sa duca pentru sfintit: pasca, oua rosii, o sticla de vin (din care va bea dupa sfintire toata familia, la masa de Pasti, iar unii il tin tot anul), o bucata de miel fript sau drob, cas sau branza, sare si un colac cu lumanare pentru biserica. Dupa ce se vine de la biserica cu bucatele sfintite, se aseaza masa si toata familia se strange pentru a lua sfintele pasti - anafura sfintita, pentru a ciocni oua rosii si pentru a manca drob si pasca, cozonac si alte preparate pregatite pentru acesta zi dar si de a bea un pahar de vin sfintit. Intre timp, cei mici il vor astepta cuminti pe iepuras sa le aduca cele dorite, jucarii, hainute si dulciuri.

Este un prilej nemaipomenit pentru romani sa sarbatoreasca Pastele in familie, alaturi de cei dragi si prieteni,de  a-si vizita rudele si, poate dupa luarea traditionalei mese, sa iasa la iarba verde.

       Cu acest minunat prilej, vă doresc ca Sărbătoarea Sfânta a Invierii  să reverse asupra voastră sănătate, belşug şi bucurii, iar Lumina din Noaptea Sfântă să vă ridice sufletele spre noi valori spirituale.